Zece lucruri despre luptele din Roma

Romanii si-au dezvoltat placerea de a urmari masacrarea animalelor, in cadrul unor grandioase spectacole, dupa razboaiele din Asia Mica. Aici, in menajeriile satrapilor orientali, au intalnit multe dintre animalele exotice, pe care aveau sa le caute si sa le aduca la Roma, in numar din ce in ce mai mare. Colosseumul, arena in care masele insetate de sange erau infierbantate de luptele intre gladiatori, reprezinta scena pe care se desfasurau, in Antichitate adevarate spectacole ale mortii: 100 de zile de petrecere in care mii de animale si oameni erau macelariti pentru amuzamentul poporului.

1.Zile sangeroase in arena

Inaugurarea Colosseumului, prin lupte care au durat 100 de zile, a prijeluit cea mai  mare varsare de sange din intreaga istorie a relatiilor omului cu animalele. Este greu de inteles aceasta surprinzatoare dorinta de distrugere, nebunia sangereoasa a gloatei, dupa cum este dificil sa ne imaginam modul in care au fost capturate aceste animale si apoi transportate la Roma, cu uriase pierderi desigur si cu cheltuieli fabuloase. Dar acest spectacol nu a fost primul si nu avea sa fie nici ultimul.

2.Pariurile

Circul roman, conceput dupa modelul hipodromului grecesc, servea initial pentru curse de care, bige sau cvadrige, trase de doi, respectiv patru cai. Daca dimensiunile circului sunt variabile, planul sau era intotdeauna acelasi, un dreptunghi cu laturile mici, curbate in hemicicluri. Aceste locuri erau cele mai frecventate de populatia Romei, care paria cu indrazneala si urmarea cu pasiune evolutia echipelor invesmantate in tunici rosii, albe, verzi sau albastre, dupa clubul din care faceau parte.

3.Circul imparatilor

Cel mai vechi si mai grandios a fost Circus Maximus, construit de Tarquinus Superbus intr-o vale naturala, marit de Caesar si Domitian si impodobit de Augustus, fiul adoptiv al lui Caesar. El poate fi admirat si azi in Piazza del Popolo. Cu o arena de 640 m lungime si 200 m latime, cu cele trei etaje ale sale si incaperile labirintice de sub platforma arenei.

4.Impotriva plictiselii

La cursele de care, alaturi de popor asistau imparatul si senatorii. Uneori cezarul cobora din loja sa pentru a lua parte la intrecerile din arena, cum facea de pilda Nero, care era un priceput conducator de cvadriga. Dar oricat de spectaculoase erau cursele de care si pariurile, care aduceau uneori adevarate averi, spectatorii incepeau sa se plictiseasca, de aici ideea de a introduce in arena gladiatorii care luptau pana la moarte intre ei sau infruntau animalele salbatice.

5.Pomana si spectacole navale

Colosseumul, cu toata circumferenta sa exterioara de 524 m si cele 4 etaje care se inalteau la 48,5 m, avea o capacitate de 50.000 de spectatori care puteau sta jos. Instalatiile tehnice erau, insa, mult superioare celor din circuri. Plebea care umplea tribunele primea in timpul spectacolelor, dulciuri si bani, pomeni care se adaugau graului oferit de administratie pe fiecare luna.

6.I-au corupt razboaiele asiatice

Prinderea si transportarea animalelor erau indeletniciri foarte rentabile. Perfect organizate, ca tot ce faceau romanii, aceste expeditii beneficiau de numeroase inlesniri din partea administratiei. Orasele prin care treceau convoaiele cu animale erau obligate sa le acorde adapost si hrana. Dupa numarul de animale care ajungeau la Roma, putem sa banuim cam cate se capturau. Multe dintre ele erau ranite , nu putine pierind in cursul lungilor calatorii.

7.Feline inhamate la cvadriga

La Roma in perioada imperiala, cezarii si aristocratii bogati nu isi construiau doar palate somptuase, ci intretineau si mari menajerii cu sute de animale, ingrijite si dresate de oameni care aveau doar aceasta ocupatie. Tigrul era unul dintre animalele favorite ale imparatilor.  Augustus poseda 420 de exemplare, Heliogabalus numai 51, dar conducea de pila prin Roma o cvadriga la care erau inhamati patru lei.

8.Porcii au speriat elefantii

Cea mai cunoscuta istorie cu elefanti este legata de numele lui Hannibal, cartaginezul care a vrut sa striveasca Roma sub picioarele pahidermelor. In cursul primului razboi punic, cartaginezii au transportat in Sicilia 400 de elefanti de lupta, dar au fost invinsi, iar generalul roman Matellus a adus la Roma marile animale ca prada de razboi si toate au sfarsit in circuri. Se povesteste ca in cursul uneia dintre confruntari, pentru a-i speria pe elefanti, romanii au folosit porci, carora le-au dat foc, guitatul lor starnind panica printre phiderme.

9.Instrumenul puterii absolute

In ciuda faptului ca animalele exotice soseau de pretutindeni din imperiu,. romanii nu au avut niciun naturalist de talia grecului Aristotel. Romanii au studiat animalele pentru latura lor utila si practica. Au fost maestrii in arta prinderii si imblanzirii animalelor. Sociologii cred ca jocurile sangeroase erau un mod de a stapani gloatele din Roma. Spectacolele au devenit un mijloc perfect de diversiune, un instrument al absolutismului.

10.Recunostinta

Toate animalele impinse in spatiul inchis al arenei aveau o soarta tragica. Caazul lui Androcles, un sclav roman, aruncat in fata fiarelor, pentru a fi sfasiat de ele, insa la picioarele sale a venit si s-a asezat cuminte un leu urias, este unic. Spectatorii atunci, au cerut in unanimitate iertarea si eliberarea celor doua fiinte. Se spune ca leul si-a aratat recunostinta fata de Androcles care, cu ani in urma, ii scosese un ghimpe din laba.

DIN ACEEASI CATEGORIE