Despre ce este metoda arborelui de decizie?

Se poate explica cu usurinta cum se face un arbore de decizie si se aplica in multe domenii, in special in companii si administratii.

Este de mare ajutor implementarea proiectelor de crestere sau restructurare a companiilor. S-ar putea sa va fie greu sa intelegeti cum functioneaza un arbore de decizie.

Din acest motiv vom include si exemple de arbore de decizie si un ghid simplu pentru a incepe sa creati proprii arbori de decizie, pentru a va ajuta in sarcinile zilnice.

Pentru a putea realiza aceasta schema nu este necesar sa aveti cunostinte de marketing sau economie. Desi ar putea fi de mare ajutor, deoarece multe concepte ale unui arbore de decizie sunt vazute mai profund in aceste domenii de lucru.

Pentru ce este un arbore de decizie?

Scopul crearii acestui model de arbore de decizie este de a ne ajuta sa evaluam posibilele rezultate intr-un lant de actiuni si consecinte date. Cu alte cuvinte, putem prevedea cum va fi rezultatul daca desfasuram o anumita actiune.

Un exemplu de arbore de decizie in care putem face acest model de predictii este sa luam decizia de a schimba locul de munca sau de a ne extinde operatiunile in anumite zone.

Analizand posibilele avantaje si dezavantaje, cu arborele de decizie putem masura impactul fiecarei actiuni pe care o intreprindem.

Masoara toate variabilele

Cel mai important punct pentru a putea alcatui un arbore de decizie este sa cunoastem toate variantele care pot fi realizate. Acest lucru se datoreaza faptului ca impartirea initiala poate fi binara la inceput si multi-optionala mai tarziu.

Un exemplu in acest sens poate fi construirea unui arbore de decizie pentru a decide si a masura impactul pe care l-ar avea daca dorim sa schimbam sediul companiei noastre.

Se pleaca, asadar, de la o situatie initiala, posibilitatea de a schimba locul de desfasurare, si exista doua variante: schimbarea locatiei sau ramanerea acolo unde ne aflam deja.

Ce elemente are un arbore de decizie ?

Exista un set de elemente de baza pe care fiecare arbore de decizie trebuie sa le aiba pentru a fi considerat ca atare si pentru a imbunatati eficienta predictiilor sale. Acest lucru ne permite sa ordonam fiecare variabila in functie de tipul ei si sa proiectam mai bine impactul fiecarei decizii.

Elementele care compun aceasta schema de predictie sunt urmatoarele:

• Noduri – Acesta este fiecare punct in care veti lua o decizie. Exista trei tipuri diferite de noduri in functie de tipul de masurare care este efectuata in final.

1. Primul si cel mai comun tip sunt nodurile de incertitudine. Acestea sunt plasate in fiecare punct in care optiunile se ramifica intre mai multe alternative din acelasi arbore de decizie.
2. Al doilea tip sunt nodurile de decizie , care ar trebui utilizate atunci cand se intreprinde o actiune definita si concreta.
3. Al treilea tip sunt nodurile de rezultat final . Ele in sine nu implica o actiune, intrucat sunt consecinta actiunilor, ci sunt reprezentate ca incheiere a procesului in exemplul unui arbore de decizie.

• Sageti : pentru a indica miscarea de la o actiune la alta si evolutia acesteia in timp, se folosesc sageti. Acestea leaga nodurile impreuna si ajuta la ordonarea vizuala a informatiilor

• Etichete : Aceste elemente sunt folosite pentru a indica mai detaliat fiecare parte a procesului. Specifica in ce consta fiecare actiune si ce se intampla in perioada reprezentata de sageata.

Exista si alte variante si alte denumiri care pot fi date elementelor unui arbore de decizie. Dar, pe scurt, ei sunt cei pe care ii amintim aici. Odata ce incepeti sa faceti aceasta schema, puteti sa va atribui propriile conditii fiecarei parti si sa o adaptati nevoilor dumneavoastra.

Cum sa faci un arbore de decizie ?

Nodul initial al oricarui arbore de decizie este nodul de incertitudine, deoarece alternativele se ramifica intre doua rezultate. La randul lor, aceste rezultate pot fi subdivizate in alte masuri si pot fi ajustate in functie de circumstantele de care aveti nevoie.

Asadar, sa revenim la exemplul de mutare a sediului companiei dvs. intr-o alta locatie. Locul de unde ai incepe este posibilitatea de a-l muta sau nu. Aceasta trebuie sa fie o posibilitate reala sau cel putin considerabila, altfel restul schemei ar fi inutil.

Exemplu de arbore de decizie : prima alternativa

Prima optiune si cea pe care o faci deja chiar acum este sa ramai acolo unde esti. Daca ai alege aceasta alternativa, ai avea totusi un castig similar de 100 de puncte.

Intr-un astfel de caz, puteti alege intre extinderea operatiunilor din sediul actual sau ramanerea la fel. Daca ramaneai la fel, castigul tau ar fi in continuare de 100 de puncte.

Pe de alta parte, daca alegeti sa cresteti capacitatea productiva a actualului sediu, pot aparea doi factori. Pe de o parte, poate exista o cerere mare si, prin urmare, extinderea dvs. in locatia actuala ar oferi un castig de 130 de puncte. Veti vedea toate acestea reflectate in arborele de decizie al unei companii.

Pe de alta parte, poate exista o cerere mai mica, asa ca extinderea in locatia dvs. actuala v-ar costa 30 de puncte de profit, lasandu-va cu doar 70.

La fiecare bifurcare trebuie plasat un nod de incertitudine, aceste noduri fiind reprezentate printr-un cerc. La luarea unei decizii, trebuie plasat un nod de decizie, care este reprezentat grafic printr-un dreptunghi sau patrat.

Exemplu de arbore de decizie : a doua alternativa

In cazul in care alegeti sa mutati sediul in alt loc, exista doua alternative. Il poti muta intr-un complex mai mare sau il poti muta intr-un complex mai mic.

Mutati-va intr-o locatie mai mare

In cazul in care alegeti sa o mutati intr-un loc mai spatios, cu mai mult potential de extindere, exista alte doua alternative. Prima este ca cererea scade si, prin urmare, ai pierde aproape 80 de puncte de profit si ai putea chiar sa pierzi mai mult de o suta la suta, ceea ce te-ar lasa in ruina.

A doua alternativa este ca cererea sa creasca si sa fie insotita de extinderea companiei dumneavoastra. Acest lucru va poate oferi un profit exponential de pana la cinci ori castigurile dvs. actuale, care ar reprezenta pana la 600 de puncte de profit.

Schimbati intr-o locatie mai mica

Pentru acest exemplu de arbore de decizie, in cazul in care decideti sa va mutati centrul de lucru intr-o locatie mai mica, sunt prezentate si doua alternative. Cererea poate fi scazuta sau poate fi mare. In primul rand, daca cererea este scazuta, mutarea locatiei dvs. actuale intr-o locatie mai mica si reducerea costurilor va poate oferi cu pana la 50% mai mult profit. Cu acest rezultat ati castiga 150 de puncte din profitul total.

Pe de alta parte, daca cererea creste si capacitatea de productie este mai mica, ati pierde aproape 70% din profituri. Acest lucru va va lasa cu doar 30 de puncte de profit final.

Ce rezultate pot obtine din aceste proiectii?

Pentru a sti exact care vor fi proiectiile din acest arbore de decizie, nu veti putea citi in viitor. Cu toate acestea, puteti efectua studii de marketing si analiza masurilor posibile.

Acesti factori care influenteaza rezultatul final sunt urmatorii:

• Cost – Daca luam exemplul de mai sus, costul initial ar fi sa ramanem in locatia noastra actuala. Daca ne-am muta intr-o locatie mai mare, costul de productie ar fi mai mare. Pe de alta parte, daca ne-am muta intr-o locatie mai mica, costul ar scadea.

• Supraajustare – Acest factor este utilizat pentru a determina indici care pot fi inconsecventi sau dificil de masurat. Daca luam exemplul pe care l-am dat, ar fi pentru a determina cresterea sau scaderea cererii. Aceasta trebuie calculata cu functii specifice, deoarece cererea nu este masurata liniar.

• Tunderea : Consta in preluarea unui sector din arborele de decizie si reducerea lui la o simpla intrare terminala. In exemplul care este arborele de decizie pe care il oferim, ar fi sa salvam ramura in care nu se face nicio modificare si profitul potential ramane acelasi.

Daca stim sa masuram corect fiecare indice si sa comparam datele cu realitatea. Putem obtine modele foarte precise care ne vor spune exact ce sa facem.

Dupa proiectarea arborelui de decizie de baza

1. Analizati fiecare dintre linii si adaugati cate o suma la fiecare dintre ele.
2. Pentru a vedea alegerile pe baza numerelor, adaugati o valoare estimata pentru probabilitatea fiecarui rezultat in arborele de decizie.
3. Indicati o suma probabila in fiecare zona la sfarsitul ramurilor arborelui de decizie.
4. Calculeaza randamentul inmultind rezultatul cu procentul de probabilitate pentru fiecare ramura finala a acelui rezultat si scazand costul acelui curs de actiune. Cu aceasta metodologie puteti incheia cu o anumita estimare a rezultatului.

In concluzie, va putem asigura ca va veti distra foarte mult gandindu-va la circumstantele vietii prin structura unui arbore de decizie. La randul sau, va va ajuta sa va organizati ideile si sa luati in considerare toate oportunitatile.

Un exemplu de cel mai cunoscut arbore de decizie din istorie este cel propus de importantul filozof si om de stiinta francez Blaise Pascal cu pariul sau pe existenta lui Dumnezeu.

Pe de o parte, exista optiunea de a crede in Dumnezeu. Daca cred in Dumnezeu si El exista, atunci ma duc in rai. Daca eu cred in Dumnezeu si El nu exista, atunci nimic nu se intampla dupa moartea mea.